Asociația Grupul de acțiune Locală Vrancea Sud Est funcționează în baza OG 26/2000 și a autorizației de funcționare nr. 21/31.08.2016 eliberată de MADR. Asociația este autorizată de MADR să implementeze o Strategie de Dezvoltare Locală de tip LEADER pentru perioada 2016-2023 prin intermediul Măsurii 19 a PNDR, Submăsura 19.4.
GAL Vrancea Sud Est acoperă un teritoriu de 15 localități aflate pe 3 județe, astfel:

• Județul Vrancea:Bălești, Ciorăști, Gologanu, Gugești, Măicănești, Milcovul, Nănești, Răstoaca, Sihlea, Slobozia Ciorăști, Tătăranu;
• Județul Galați: Nămoloasa;
• Județul Brăila: Măxineni, Salcia Tudor și Scorțarul Nou.

În perioada de programare 2016-2023 vom continua misiunea de susținere a dezvoltării locale prin proiecte în domenii precum: cooperarea în sectoarele agricol și pomicol, investiții în active fizice; servicii sociale, sprijin pentru eficientizarea utilizării apei în agricultură, sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor și infrastructura agricolă de acces.
Proiectele finanțate prin GAL Vrancea Sud Est aduc un plus de valoare în procesul de dezvoltare prin faptul că se bazează pe cerințele specifice ale comunității și pe mobilizarea resurselor locale.

Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani.

Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Populația Vrancei la diferite recensăminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.

În româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”.[1] Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași.[2]. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui “Vrancea” ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul “vrana”, care se traduce ca “pădure” sau “munte”, ori poate de la cuvântul sanscrit “vran” („munte”).

Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.

• Organizarea administrativ-teritorială
• Relief
• Geologie
• Rețea hidrografică
• Floră
• Faună
• Lista orașelor din județul Vrancea
• Comune
• Note
• Bibliografie suplimentară

Galați este un județ în regiunea Moldova din România. Județul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (împreună cu județele Vrancea, Buzău, Brăila, Constanța și Tulcea), din Euroregiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din sudul Republicii Moldova și vestul Ucrainei) precum și din Zona Economica Libera Galați-Giurgiulești-Reni.

• Lista orașelor din județul Galați
• Date geografice
• Administrație județeană
• Demografie
• Stema județului
• Profilul economic
• Bibliografie suplimentară

Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila, iar Brăila este municipilul reședință.

• Așezare geografică și limite
• Relieful
  • Zona de Câmpie
  • Balta Brăilei
• Diviziuni administrative
  • Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale
    • Perioada 1829-1864
    • Perioada 1864-1925
    • Perioada 1925-1931
    • Perioada 1931-1952
    • Perioada 1952-1968
    • Perioada 1968-prezent
  • Organizarea administrativ-teritorială actuală
    • Municipii
    • Orașe
    • Comune
• Note

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.” „Toate informaţiile, privind programul PNDR, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
Pentru informatii despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.”
Reprezentanța Comisiei Europene în România